Nu cred că o să fiu mâine turmentat ca şi cetăţeanul lui Caragiale, dar sincer, mă ia ameţeala când mă gândesc la sus-puşii noştrii. Poate că până mâine voi primi o luminare când mă voi afla probabil în faţa urnei alături de puţinii români care se mai motivează să pună ştampila. Am urmărit aseară marea confruntare, şi dezamăgirile din amăgirile politicienilor se confirmă ca şi acum cinci ani, ca şi acum nouă ani...
Dealtfel, e pentru prima dată când am dreptul să-mi aleg democrat preşedintele. Da, am crescut mare! şi asta înseamnă că nu mai cred în Captain Planet, cai verzi pe pereţi, promisiuni de doi bani. Nu-i cred nici pe cei care o să scoată ţara din criză, nici pe cei cu bunul simţ, nici pe cei care se pun în slujba crucii, etc. Am învăţat că cine nu are iluzii nu are deziluzii. Vreau să dorm liniştit şi împăcat.
Dar voi vota! Cu cine? Votul e secret ;)
Rugându-l pe Gugăl să mă ajute pe cine să votez, mi-a dat ceva de-a dreptul covârşitor, şi pentru care cred că s-a meritat această campanie. La ceva vreme după ieşirea din închisorile comuniste, Nicolae Moldoveanu s-a prezentat să voteze ca orice cetăţean responsabil. Dar nu a fost lăsat. L-au trimis acasă. Avea să afle că este considerat nedemn ca cetăţean al "Republicii Populare" şi că i-a fost interzis până şi dreptul la vot. În timp ce pleca rănit şi umilit către casă, s-a născut una dintre cele mai profunde şi emoţionante cântări ştiută şi cântată de majoritatea comunităţilor creştine din ţară şi nu numai.
Isuse dintre toţi te-aleg mereu,
În orice zi, în orice clipă.
Căci Tu eşti viaţa sufletului meu
Şi harul care mă ridică.
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu,
Isus Mântuitorul meu,
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu...
Adevărul e că am mai votat o dată. Era undeva prin primăvara lui 2003. Am votat pentru cei în haine albe; şi de atunci nu mi-am mai schimbat culoarea politică. Îl iubesc pe Alesul meu din zi în zi tot mai mult. Tu, cu cine votezi?
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)